Am fost in bidonville la St Priest.
Intr-un petic de iarba dintre Ikea, autostrada si nu stiu ce fabrica este un sat. Cinci casute din cutii de carton, doua carucioare pentru copii, o vatra de foc si un iz cunoscut de iarna la tara. In casute era cald, totul improvizat: soba mica, patul, scaunul langa pat si punga de malai deschisa langa soba. Paturi la geamuri insa pe partea dinspre ecsterior erau atarnate cochet perdelutze cu flori si lebede.
Apoi au inceput sa apara oameni unul cate unul. O tiganca roscata foarte frumoasa si gratioasa, cu ochii verzi (de-aia de deoache) ne cerea pastile de gat pentru copii, ei i s-au alaturat si altii care, tot pentru gat sau cap sau spate cereau insistent antibiotice. (Mi s-a ecsplicat ulterior ca pt ei antibioticul este panaceu universal si il iau pentru orice si reversul, orice medicament este antibiotic).
Au povestit apoi despre "Sarkosini" care e rau pe cand Chirac era bun.
Pe scurt, vizita noastra cu Medecins du monde a fost cu un scop medical precis, monitorizarea fetei de 13 ani gravida in 3-4 luni. Am vazut-o langa o alta fata despre care am crezut ca e sora mai mare...ei bine nu..era soacra de vreo 29 de ani.
Am stat cu ei vreo doua ore si mi-a placut teribil.
Era ceva familiar, un soi de complicitate pe care de cand sunt aici o caut dar nu o gasesc.Erau gesturi pe care le intelegeam dincolo de cuvinte, ca atunci cand una zici si tot corpul tau te da de gol...pe ei ii citeam cand imi spuneau baliverne, stiam egzact ce si cand...si uneori intelegeam de ce. Ne zambeam si parca vedeam prin ei, peste ei, mai mult si mai cald. Imi cereau ceva, nu mult, dar aveau nevoie de ceva.
Nu am intalnit aceasta nevoie de mult timp. Parca aici oamenii nu au nevoie de nimic, totul e bine si daca e ceva, isi pot satisface singuri nevoile...ei bine (stiu ce vor spune unii!!) dar...vecine, n-ai si tu o piulitza, un surub, un bec, o ceashca de faina??? Eu am nevoie sa egziste nevoie...ca de'aia vin dintr-o tara "nevoiasha"...pt ca acolo mai toata lumea are nevoie de toata lumea... si de aici complicitatea.
Am fost invitata la cineva in vizita: copiii s-au jucat cateva ore, noi am vorbit, de una de alta, am baut un ceai...A doua zi ne reintalnim la scoala..eu zambesc larg, bag privirea complicitara, ca de...avem deja un trecut impreuna, si...bang, dau de zid nu intalnesc nici un complice, doar un...fel de individ cu limbaj si nimic in spatele limbajului.
Ehh... thaves bahtalo ca iar nu mai intelege nimeni nimic...traiasca complicitatea interetnica dincolo de meleagurile patriei!!
4 comments:
cred ca iti este dor de acasa.... legatura cu cei nevoiasi vine din dorul de toti de aici. un dor de care vorbesc toti cei plecati. acei rromi sunt legatura cu casa.inteleg, in rest viata lor nomada este aleasa constient de parinti. nu vor sa munceasca, prefera sa stea la cersit si in promiscuitate. in Romania au locuri speciale la scoala, la liceu si la facultate, dar, cred ca nu ii prea plac, recunosc, nu vreau sa supaar pe nimeni, dar ma enerveaza. sigur copiii nu au nicio vina
DADA...e mult de discutat si nu e nici asa de simplu cum pare...stii bine ca nu angajeaza nimeni un tigan, ca avem cu totii prejudecati cat carul si ca, in plus poate ca si tu daca ai fi fost crescuta la satra ai fi avut alte prioritati..
adultii au fost si ei la radul lor coiii si nu au nici o vina
nu stiu daca e o poveste neaparat cu tigani ci mai degraba cu dor de casa, aici sunt de acord cu dada.
cate despre nevoi, imi dau seama ca otalescu are mare nevoie de un x. iata-l!
ma gandesc si ca tiganii pleaca din Romania nu numai pentru bani mai multi ci si pentru acolo sunt tratati ca niste oameni nu ca ceva intre om si animal. tin minte cand s-a intors Livia din Elvetia acum multi, multi ani si mi-a povestit cum acolo satrele de tigani sunt lasate sa 'nomadeasca' iar felul lor de viata este respectat. wow! am zis atunci, la 15 ani si wow zic in continuare!
simbad sa stii ca pe scara valorica om, animal aici se afla tot undeva catre animal, plus ..nu stiu nici limba, sunt alergati permanent si repatriati...dar..totusi e ceva ce ii tine!! ce??
zau daca stiu
cred ca sunt asociatii mai puternice care ii pot proteja..desi nu asta ii face sa fie "mai oameni"..stii, asa sunt si asociatii pentru caini
Post a Comment