Atunci cand te trezesti amortit, in tipete de copii infometati, cu gandul la o melodie tampa, dar care te-a ravasit putin de cu seara,
cand torni jumatate din cafea pe jos si nu poti sa stergi pentru ca buretele este sub mormanul de vase pe care nu ai avut chef sa le speli, si evident nu ai nici acum,
cand esti in intarziere la gradinita si sotul inca doarme,
scrasnesti din dinti si fugi....
Pe drumul de intoarcere iei o hotarare de care te tii cu inversunare.
Iti bei cafeaua, impachetezi cartile pentru biblioteca, si, din usa spui: "te rog fa tu de mancare, curat, da putin cu aspiratorul, ia-l pe Simi de la gradi si apoi du-l inapoi si...da, schimba-l pe Efrem ca eu nu mai am timp.
Te pup!"
Iesi si te astepti sa fie mai bine... dar tot nu e.
Ajungi la biblioteca, te infunzi in scaun si citesti
Apoi te invarti printre rafturi cautand titluri mai mult sau mai putin la intamplare
Te opresti la ceva ce suna banal, dar scoti cartea din raft si cinesti putin acolo, intre randurile de la biblioteca.
Este un eseu despre tandrete.
Te muti din nou la locul tau cu cartea in brate si citesti, din ce in ce mai linistit, din ce in ce mai calm.
In final iei cartea si alte cateva si te intorci spre casa.
Aici e curat, mancare facuta (si nu paste), un copil doarme si altul e inca la scoala :)
Se schimba cateva planuri si iesim dupa amiaza cu totii in parc, apoi ne plimbam pe bulevard.
Seara ii adormi in brate pe copii, mangaindu-i si soptind un cantecel.
Zambesti si te gandesti..
ce zi frumosa :)
3 comments:
e frumos.
http://www.poissonrouge.com/
cand o fi sa fie de joaca.joaca sub forma asta.
testat,e frumos.
dragut:) mersi
ce poveste frumoasa... de-ar fi tot timpul asa de simplu
Post a Comment