Sunt la biblioteca langa un geam imens care da spre acoperis. Dintr-o data a inceput sa ploua cu bulbuci valatuci. Nu am mai vazut niciodata cum ploua pe acoperis de atat de aproape. Norii sunt deasupra capului si cladirile din jur nu se mai vad. Tuna si se zguduie ferestrele. Mi-am lipit nasul de geam si undeva, in zare, am vazut o padure intunecoasa si uda. Am simtit miros de noroi si frunze de pin, mai mai ca am calcat pe radacini si pe ghinde usate.
1 comment:
si la paris cum fu?
Post a Comment