Palatul vanturilor

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească,... parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!
Dar cand ma gandesc la palatul cel indepartat din tara lui Soare Rasare imi salta inima dar mi se face si mintea creata, creata, creata de mult ce ma mai ingrijesc.
Incerc sa inchid ochii si sa imi imaginez cum va fi, dar nu iese nimic, nu se aseaza nici o imagine coerenta, nu se aude nici o limba inteligibila, iar acum imi amintesc ca am visat aseara ca tot tavanul se surpase intr-o camara imaginara, insa eram cu Simina si ne-am amuzat amandoua de eveniment, ba chiar eram mandre.